„Dacă am fi avut o sută de cântărețe ca Anca Parghel, jazz-ul românesc ar fi fost mare...”, spunea cândva Johnny Răducanu, Anca Parghel (16 septembrie 1957, Câmpulung Moldovenesc — 5 decembrie 2008, Timișoara) a fost o mare interpretă și profesoară de jazz, fosta soție a pictorului Virgiliu Parghel și mama a doi cunoscuți instrumentiști. Din nefericire, interpreta „Zamorena” și „Brasil” a pierit tragic, în plină putere de creație, la doar 51 de ani...

Într-un interviu din 2008 cu Corina Pavel, pentru revista Formula As, Anca Parghel vorbea tulburător despre copilăria sa în Bucovina natală: „Bucovina a fost si este Paradisul meu. Am avut acolo parte de mari profesori, dascali adevarati, de o educatie solida in scoala, dar si in familie, chiar daca am avut o copilarie mai trista, si am fost un copil maturizat precoce. Mamei i-am mostenit vocea superba, cristalina, ea canta romante, foarte frumos, i-am mostenit si firea, iubitoare de viata, de armonie. Am fost un copil tare bun si cuminte, dusa de mama la biserica de mica, acolo cantam in cor, din tot sufletelul meu, si simteam ca ma inalt, odata cu ingerii. Duceam o viata modesta.

Ce mi se dadea primeam cu recunostinta: am fost generatia aceea de copii post-stalinista, carora li se cumparau pantofi mai mari, ca sa-i tina mai mult. Eu, daca primeam o pereche de pantofi noi, dormeam cu ei sub perna mai intai, o saptamana-doua, si abia apoi ma induram sa-i incalt. Oraselul meu mi se parea urias cand eram copil, cu catedrala sa acoperita cu tigla colorata, cu cladirile vechi austro-ungare din centru. Campulungul meu era, pe atunci, capitala Bucovinei, avea post de radio, spectacole de teatru si de muzica, propria orchestra filarmonica si o viata culturala intensa pentru inceputul anilor 60. Avea viata, pur si simplu. Cred ca energia mi se trage din aerul acela ozonat, din urcusurile pe muntii din jur, din relatia cu natura, cu muntele, cu padurea. (Acolo e mult uraniu in pamant, de aceea cred ca si eu iradiez, cunoscutii imi spun "Atomik Anka"). Si astazi Campulungul respira aceeasi pace ca in copilaria mea, in carciumioare mai gasesti lautari batrani, de care erau pline odinioara, oamenii iti zambesc la fel de deschis ca atunci si sunt dornici sa-ti impartaseasca necazurile sau bucuriile. Sunt oameni minunati, bucovinenii mei. Cand mi-e dor de prajiturile bucovinencelor, dau o fuga pana acolo, iar daca nu pot, dragele mele matusi imi trimit la pachet”.

Biografia ei muzicală este una spectaculoasă. După ce a terminat Liceul de Muzică din Iași, și-a continuat studiile la Conservatorul de Muzică, tot din Iași, unde și-a dat licența cu lucrarea „Charlie Parker, un geniu al improvizației”. Până în 1989, a predat canto, pian și improvizație la Liceul de Muzică din Suceava, în București, la Conservatorul de Muzică, în Belgia, la Bruges și Namur (La Marlagne), la Hanovra, Ravensburg, la Conservatorul din Leipzig, München, Oldenburg), în Germania, la Silsoe și Cleolaine Workshops în Marea Britanie și la Chișinău.

A cântat în cadrul marilor festivaluri de jazz începând cu 1984 (București, Brașov, Sibiu, Costinești, Iași, Nürnberg, Leipzig, Varșovia, Leverkusen, Viena, Liège, Tübingen, München, Linz, Zagreb, Varna, Lomza și Bratislava), dar și în cluburile de jazz din România, Bulgaria, Germania, Belgia, Austria și Elveția. De-a lungul carierei a apărut pe scenă alături de muzicieni români cunoscuți, între care Johnny Răducanu, Mircea Tiberian, Garbis Dedeian, dar și de celebrități din jazzul mondial (Billy Hart, Archie Shepp, Larry Coryell, Jean-Louis Rassinfosse, Phillip Catherine, Marc Levine, Claudio Roditi, Thomas Stanko, Ricardo del Fra, Stephane Galland, Jon Hendricks Band, Klaus Ignatzek etc.).

Stabilită în Bruxelles, Belgia, Anca Parghel și-a continuat activitatea la catedră, ca profesor de jazz vocal la Conservatorul Regal de Muzică din Bruxelles și la Conservatorul Lemmens, dar și ca muziciană și vocalistă pe scenele de jazz din Belgia, Germania și Olanda în formule de trio, cvartet sau cvintet, a căror componență cuprinde pe Ciprian Parghel, la bass, Tudor Parghel, baterie, și Puiu Pascu, la pian. Cu ocazia festivalului Jazz Supernight, Mamaia, din iulie 2002, a susținut un recital alături de saxofonistul american Rick Condit, de bateristul italian Fabio Grande și de mai vechii săi colaboratori, pianistul Ion Baciu Jr. și basistul Pedro Negrescu. A apărut de asemenea pe scena Festivalului de Jazz București 2002, alături de Big Band-ul Radiodifuziunii Române.

În 2008 artista a primit numeroase premii, din care o parte pentru albumul "Zamorena" și single-ul "Brasil" lansat în colaborare cu Fly Project și Tom Boxer. Din premiile primite merită amintite: "Artistul anului 2008" și "Cel mai bun cântec pop-dance" la Premiile Radio România Actualități, "Premiul pentru întreaga activitate" la Romanian Music Awards, "Trofeul aniversar" și "Best Hit" la Romanian Top Hits, precum și alte premii în cadrul "Galei sectorului 6", "Eroii din Ring" a ziarului Ring, emisiunilor "Duminica în familie", "Agentul VIP", "Confidential", ș.a. De asemenea, Anca Parghel a fost desemnată "Cetățean de onoare al orașului Câmpulung Moldovenesc", localitatea de origine a artistei.

În decembrie 2008, studio-ul de producție FlyRecords împreună cu Roton au lansat albumul de colinde al artistei intitulat Colind pentru România. În 2009, asociații FlyRecords, Tudor Ionescu, Tudor Parghel și Dan Deneș au participat sub patronajul label-ului Roton la filmarea clipului pentru single-ul "Andale" al artistei, înregistrat în toamna 2008, acesta urmând a fi acompaniat și de lansarea ultimului album pop-dance al artistei. În februarie 2009, Jurnalul Național și Fundația Anca Parghel au reeditat albumul Midnight Prayer al artistei și l-au lansat în cadrul ediției de colecție a cotidianului dedicată Ancăi Parghel.

Cu ocazia zilei de naștere a artistei în septembrie 2009, Hard Rock Cafe București și Tudor Parghel au organizat în debutul seriei de concerte Blue Monday un concert in memoriam. La acest eveniment au interpretat fii artistei, Tudor și Ciprian Parghel, Puiu Pascu și Alin Constanțiu, având ca invitate speciale pe Paula Seling, Ozana Barabancea și Luiza Zan.

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro