Balerin remarcabil și actor care stăpânea, cu sau fără vorbe, arta comediei (14 agust 1941 - 4 aprilie 2023), Thury Ștefan (Istvan) - „ultimul Charlot” - lasă un gol uriaș în cinematogradia românească, pentru care a strălucit, alături de Amza Pellea, în „Nea Mărin miliardar”, în „Veronica” și nu numai. În ultimii ani, renunțase la scenă și se retrăsese la Câmpulung Muscel, în județul Argeș, unde începuse să practice metaloplastia, dar nu ca un simplu hobby. A avut numeroase vernisaje, iar operele sale au ajuns în expoziții din toată țara, dar și în străinătate. Puțină lume mai știe azi ce viață fascinantă a avut. De pildă, cu mult înaintea lui Iurie Darie, el a fost primul soț al actriței Anca Pandrea...

Anca Pandrea - considerată de mulți „cea mai frumoasă subretă a scenei autohtone! - s-a căsătorit cu Thury Ştefan pe când avea doar 20 de ani. Originar din Timişoara, acesta era considerat drept unul dintre cei mai mari balerini ai României, dar şi un actor care s-a remarcat în filme precum „Fram ursul polar”, „Veronica”, „Actorul şi sălbaticii”, „Nea Mărin miliardar”, „Libelula” sau „Cântecele mării”, în care a jucat în anii ’70-’80. Thury a fost coleg de scenă cu nume mari, ca Toma Caragiu şi Gheorghe Dinică, iar pe Anca Pandrea se pare că a cunoscut-o pe vremea când începuse să cocheteze cu lumea teatrului și a filmului. Dar erau amândoi tineri și pasiunea lor a ars prea repede, așa că s-au despărțit relativ repede... Apoi, în viaţa lui a apărut Cornelia Dumitru, o colegă de scenă, o balerină alături de care dansa.  Cei doi au avut împreună doi copii, Violeta şi Ernest. Fiica lui Ştefan are acum 47 de ani şi trăieşte în Franţa, unde a plecat când avea doar 13 ani, după Revoluţie. Din păcate, Ernest, al cărui naş a fost Ion Dichiseanu, a pierit în 1998... Când s-a stabilit la Câmpulung Muscel, Thury a făcut-o și pentru a fi alături de ultima sa soție (cea de a treia), actrița Mioara Ștefan, cea pe care a considerat-o cu adevărat marea sa dragoste. 

A fost artist de revistă la Teatrul „Constantin Tănase”. Remarcabile au fost pastișele sale după Charlie Chaplin: „„Nu știu de unde mi-a venit nici pasiunea, nici ideea de a încerca să-l imit pe Chaplin. Cred că de undeva din interior. Știu doar că cei apropiați m-au încurajat să continui, fiindcă aveam, spuneau ei, multe șanse de reușită. Anii au trecut și m-am reîntâlnit cu dragul meu Charlot în emisiunile regizorului Alexandru Bocăneț. Atunci am știut că pot să fac asta și am pus enorm de mult suflet în toată povestea asta”, a declarat în trecut actorul.

Ștefan Thury a fost omagiat pe scena Teatrului de Revistă “Constantin Tănase”, în octombrie 2021, în cadrul primei ediții a Galelor Savoy. „Pe scena Teatrului de Revistă, Thury Ștefan a fost aplaudat, de-a lungul anilor, în spectacole: <Revista dragostei>, care s-a jucat cu mare succes și la Berlin, pe celebra scenă de la Friedrichstadt Palast, în cadrul turneului susținut de Teatrul Tănase, în 1965; <Vino să ne vezi diseară!>, <Uite că nu tac> și <Lasă supărarea-n hol>. De asemenea, tot aici, semnează coregrafia pentru spectacolele <Omul care aduce râsul> (de Puiu Călinescu) și <Salutări de la Vaslui> (o comedie muzicală de Aurel Storin, cu Dem Rădulescu, Nicu Constantin, Paula Rădulescu, Cristian Stamate”, au transmis cei de la Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” .

„Mulți poate cred și azi că Nea Mărin miliardar, ce a reunit cam toată floarea comediei românești, a fost o joacă. Ei bine, nu a fost deloc așa. Filmările au ținut cam două luni, deși cei mai mulți dintre noi ne așteptam la mult mai multe. Toți cei implicați au fost niște profesioniști desăvârșiți”, spunea artistul, citat de Teatrul de Revistă "Constantin Tănase".

...Copil neastâmpărat, cu o fantezie debordantă și fascinat de filmele pe care le vedea la cinematograf era, după propriile spuse, „cel mai mare golan din Timișoara”, oraș în care vede lumina zilei, în august 1941, se arată într-o sinteză biografică datorată site-ului Adevarul.ro. 

Până în ziua în care mătușa sa, prim solistă de coloratură la Operă, îl duce în sala de balet. Avea doar 14 ani, atunci când i se oferă șansa să urce pe scenă, în opera “Evgheni Oneghin”, în locul unui balerin care lipsea. Așa începe marea și minunata sa aventură în lumea dansului, a spectacolului. În 1964, absolvă ca șef de promoție, cu 10 pe linie, Școala de balet din Cluj. Apoi, pleacă la Leningrad, la Academia de Balet, unde profesoară i-a fost marea balerină Maia Plisețkaia.

Începe să danseze pe mari scene ale lumii, printre acestea, „Olympia”, din Paris. „Bruno Coquatrix (producător muzical, proprietar și manager al Olympia Hall, din Paris) a avut chiar să mă înfieze, să rămân acolo. Mick Micheyl, steaua revistei Casino de Paris, venea seară de seară să mă vadă la Olympia. Pur și simplu se îndrăgostise de mine”, povestea Thury. La Paris, îi cunoaște pe Charles Aznavour și Gilbert Becaud, care veniseră la Olympia să vadă spectacolul Teatrului “Tănase”. În acel spectacol, a dansat pe niște tobe supradimensionate, numărul său fiind gândit și montat pentru el de maestrul Oleg Danovski.

Dansează, apoi, la Milano, într-un mare casino, “Pussicat”, dar și în Olanda, Belgia, Luxemburg, Germania, Ungaria, Rusia. Unul dintre numerele sale favorite, dar și foarte apreciate de public, a fost „Visul lui Charlie Chaplin”. „De copil, mi-a plăcut Chaplin și l-am studiat foarte bine. Chaplin a fost melodramatic, a fost un mare artist. Eu, de câte ori revăd acest moment, la final, încep să plâng”. Între 1964 și 1980, este prim solist balerin al Teatrului “Constantin Tănase”.

Joacă în filme importante din cinematografia românească: “Veronica” – unde l-a dublat pe George Mihăiță, pe partea de dans, în rolul șoricelului Aurică, „Actorul și sălbaticii”, “Fram, ursul polar” sau “Nea Mărin Miliardar”, unde a jucat în rolul unui gangster. În 1980, devine artist liber profesionist, având contracte în Italia, Germania, Austria, Franța, Belgia, Olanda, Israel, Luxemburg. De asemenea, va fi actor-mim la Circul de Stat, iar la televiziune va interpreta diferite personaje în cadrul emisiunilor de divertisment.

Talentul de a modela metalul și-l descoperă în 1970, iar prima expoziție de metaloplastie o va avea la Mamaia, în 1971, unde este remarcat și încurajat de pictorul Constantin Piliuță. Ca artist plastic, a realizat o mare varietate de icoane sau lucrări în metal, printre care și portretul dramaturgului Tudor Mușatescu, realizat în mărime naturală, adică o lucrare de 1,75 metri înălțime. 

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro