Zizi Șerban (1922, București – mai 1984, București) a fost o cântăreață și actriță de film și teatru (abordând genuri diverse - comedie, revistă și operetă), care s-a lansat ca adolescentă, în perioada interbelică. În 1936 debutează ca balerină la Teatrul „Cărăbuș”, iar in 1939 pășește pe scenă ca actriță de revistă. Avea numai 17 ani și Constantin Tănase ezita. însă cupletul muzical „Gogu-Gogulică” a făcut furori. Din acel moment, autorii spectacolelor de revistă își puneau de la bun început întrebarea „Ce scriem pentru Zizi Șerban?”.

A fost un talent polivalent, evoluând cu dezinvoltură în diverse registre. Actrița a jucat și în filme de diverse facturi, vreme de un sfert de secol: Directorul nostru (1955), Post restant (1961), Împușcături pe portativ (1968), Răutăciosul adolescent (1969), Un august în flăcări (1974), Tufă de Veneția (1977), Ora zero (1979), Bietul Ioanide (1980) - rolul Zenaida Manu. În 1964, a primit titlul de Artist Emerit. A alcătuit un spumos cuplu de comedie cu actorul Horia Căciulescu. În 1960, apare discul ”Cuplete cântate de Zizi Șerban” la Electrecord. Textele sunt scrise de Mircea Crișan, iar acompaniamentul muzical este semnat de Edmond Deda.

Partenerul ei de scenă, Horia Căciulescu (13 februarie 1922, Belinț, Timiș – 24 decembrie 1989, București) a activat și el la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”. A trăit câțiva ani pe șantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră. În dicționarul „Cinematografiștii”, istoricul de film Bujor T. Rîpeanu consemnează că Horia Căciulescu a fost deținut politic în perioada 1948-1951, pentru tentativă frauduloasă de trecere a frontierei.  A pierit în zilele Revoluției din Decembrie 1989, la bordul mașinii sale, în urma unei erori a unor soldați. In 24 decembrie 1989, actorul Horia Caciulescu conducea Dacia personala, in care se mai aflau pe locurile din spate surorile Vica si Milica Gavriliuc (soția sa și cumnata acesteia) spre Palatul Telefoanelor. Pe strada Constantin Mille le-a aparut in fata un dispozitiv de infanteristi, condusi de lt. maj. Emil Pana, de la UM 01395 Bucuresti, care ocupasera zona cu mai multe TAB-uri. Militarii sustin ca au somat Dacia sa opreasca si, pentru ca soferul nu s-ar fi conformat, au ciuruit  autoturismul. De fapt, actorul nu auzise somația. Cazul a fost mușamalizat.

A jucat în spectacole de revistă şi varietăţi la Teatrul Savoy şi la Teatrul de Estradă, apoi la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”. A debutat în 1945, în spectacolul studenţesc „Gaudeamus igitur”, Liviu Ciulei realizând decorurile. Horia Căciulescu a apărut în nenumărate piese şi scenete, dintre care: „Fără mănuşi", „Revista 58", „Un băiat iubeşte o fată", „Ocolul pământului în 30 de melodii", „Cer cuvântul la diverse", „Se caută o vedetă"... În cinematografie, Actorul a colaborat cu regizori precum Aurel Miheleş şi Gheorghe Naghi la ecranizarea piesei „Telegrame", scrisă de Caragiale şi realizată în anul 1959, sau cu Ion Popescu Gopo la peliculele „O poveste obişnuită... o poveste ca-n basme" (1959, în care deţine rolul principal), „S-a furat o bombă" (1961) şi „Paşi spre lună" (1963). În 1964 interpretează rolul flaşnetarului în celebrul film „Titanic Vals", realizat de Paul Călinescu, o comedie ce adapta piesa omonimă scrisă de Tudor Muşatescu. Aici, Horia Căciulescu apare alături de Grigore Vasiliu-Birlic, Coca Andronescu, Mihai Fotino şi Ion Dichiseanu. În 1970, joacă în pelicula „Sentinţa", realizată de regizorul ungur Ferenc Kosa, iar în acelaşi an, în „Mihai Viteazul", realizat de Sergiu Nicolaescu. În 1975, reia colaborarea cu Ion Popescu Gopo la pelicula „Comedie fantastică", film nominalizat la „Ursul de Aur" în cadrul festivalului de film de la Berlin din acelaşi an. Ultimul film în care apare, alături de Zizi Șerban, este comedia „Tufă de Veneţia", realizată de Petre Bokor în 1977.

A fost un comediant cu mare priză la public şi, în spectacolele sale, cu replici „de tot râsul”, făcea ca sala să fie în delir, când spunea despre sine că „sunt solid ca un biscuit privit din profil”. Sau când, într-un dialog amical cu „rotunjorul” actor Mircea Crişan, spunea despre fizicul său: „Aţi auzit vreodată un îndrăgostit spunându-i iubitei, dragă, tu eşti grăsiciunea mea? Nu, toţi spun, dragă, tu eşti slăbiciunea mea! Păi, vedeţi? Fiecare cu ce are: Einstein cu fizica, eu cu fizicul!”.

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro