Geo (Gheorghe) Saizescu (14 noiembrie 1932, Prisăceaua, Mehedinți – 23 septembrie 2013, București) a fost un regizor, scenarist și actor de film, celebru în special pentru comediile sale, de la „Păcală” (1974) sau „Eu, tu ...și Ovidiu” (1978) la „Secretul lui Bachus” (1984) sau „Păcală se întoarce” (2006), dar, cu siguranță, cel mai cunoscut film al său rămâne „„Astă-seară dansăm în familie” (1972), cu un Dem Rădulescu absolut fabulos în rolul principal.

Era un om cu totul special, conform relatărilor contemporanilor săi. „Noi am fost prieteni şi colegi, adică eu eram în anul I la facultate, el termina facultatea de film, termina regia, a asistat întotdeauna la examenele mele şi la colocviile de la clasă şi mă aprecia foarte mult ca actriţă şi el m-a ajutat în perioada aceea când eram studentă, pentru că tatăl meu era într-o situaţie anume, adică era deţinut politic, făcea puşcărie la Piteşti ca ţărănist. O duceam foarte rău cu familia, nu aveam.... pur şi simplu nu aveam ce să mâncăm, era o tragedie. Nu aveam căldură. (...) Şi acest om, spre exemplu, m-a ajutat chiar financiar. Atunci când mama nu avea bani să se ducă la vorbitor la Piteşti, el ne-a împrumutat nişte bani, pe care i-am dat foarte târziu. A făcut nişte gesturi pe care nu pot să le uit", a declarat Rodica Popescu Bitănescu.

Pentru Geo Saizescu, filmul a fost, adeseori, şi o afacere de familie, o moțtenire care a fost transmisă mai departe. Fiul său, Cătălin, care acum este actor, regizor şi producător, a debutat la numai cinci ani, în filmul „Grăbeşte-te încet“ (1981), regizat chiar de tatăl său. La opt ani juca în „Sosesc păsările călătoare“, iar la 11 ani în „Secretul lui Nemesis“. În 2004, Cătălin Saizescu apare ca regizor al filmului „Milionari de week-end“, în care are şi un rol secundar, iar în 2006 reia colaborarea de familie, ca producător al peliculei „Păcală se întoarce“.

„Dincolo de calitatea incontestabilă de mare comediograf, Geo Saizescu a fost un regizor care nu a ieşit din limitele impuse de propaganda epocii. Şi-a început cariera de regizor de lungmetraje cu filmul „Un surâs în plină vară“, un film despre un tânăr, interpretat de Sebastian Papaiani, care nu vrea să intre în Gospodăria Agricolă Colectivă. Filmul se înscrie în lungul şir al filmelor de propagandă”, nota presa la dispariția lui.

La fel ca majoritatea oamenilor de film din epoca de dinainte de 1990, Geo Saizescu n-a putut ţine pasul cu schimbările de după aceea şi a mai făcut doar trei filme („Harababura“ în 1990, „Păcală se întoarce“ în 2006 şi „Iubiri elene“ în 2010), toate fiind nişte eşecuri şi trecând aproape neobservate. „Iubiri elene“ a fost considerat de presă drept unul dintre cele mai ineficiente finanţări ale Centrului Naţional al Cinematografiei. Pe scurt, Geo Saizescu a primit de la CNC 1,5 milioane de lei pentru „Iubiri elene“, iar filmul a adunat doar 1.000 de spectatori şi încasări de 1.389 de lei. „Geo Saizescu, la fel ca toţi cei din generaţia lui, nu era pregătit să facă faţă libertăţii de expresie. În afară de Pintilie, niciun regizor de vârsta a treia nu a reuşit după ’89. Ei erau croiţi pe aluzie, nu ştiau să facă filme libere“, a explicat pentru „Adevărul“ criticul Tudor Caranfil, prieten de-o viaţă cu Geo Saizescu.

Prin comedia „Secretul lui Bachus“ (1984), Geo Saizescu va dezvolta un tip mai subtil de camuflare a mesajului politic în cinema. Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie, a analizat şi acest film în cartea „Filmul surd în România mută: politica şi propaganda în filmul românesc de ficţiune“. CTP e de părere că mesajul fundamental transmis de comedia „Secretul lui Bachus“ este acesta: „Trăim într-o ţară în general veselă, în care lumea o duce bine, răul e reprezentat de indivizi care n-au nicio legătură cu Partidul, cu socialismul, cu oamenii muncii, pe care nici măcar nu trebuie să-i urâm, trebuie, în primul rând, să râdem de ei. Nicio clipă aceştia nu pun cu adevărat în pericol orânduirea noastră, ştim de la bun început că vor fi prinşi de «organele noastre»“.

Astă seară dansăm în familie este un film de comedie românesc din 1972, regizat de Geo Saizescu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Dem Rădulescu, Sebastian Papaiani, Vasilica Tastaman, Ioana Bulcă, Stela Popescu, Draga Olteanu Matei, Mariella Petrescu și Violeta Andrei. Subiectul filmului îl reprezintă periplurile prin țară a doi escroci sentimentali, care se prezintă drept persoane respectabile și prind în plasă numeroase victime feminine de diferite vârste, de la care reușesc să obțină importante sume de bani în schimbul promisiunilor de căsătorie. Temistocle T. Temistocle (Dem Rădulescu) și Alecu A. Alecu (Sebastian Papaiani) sunt doi logodnici de profesie, care colindă prin țară pentru a escroca femeile dornice să se mărite. Ei consideră că meseria pe care o practică nu este brățară de aur (ca în proverb), ci „verighetă de aur”.

În cursul tinereții sale, Temistocle a încercat mai multe meserii și afaceri, dar n-a fost mulțumit de niciuna dintre ele. Lui îi place să se considere „boem din naștere și escroc din filozofie”, „o ființă fără biografie, care și-a uitat trecutul și care iubește la nebunie prezentul”. El a căutat în ultimii ani o femeie sinceră și care dorea să-și construiască alături de el un viitor fericit și a constatat în cursul căutărilor că „nimeni nu se ocupă de fericirea femeilor părăsite, înșelate, singure, bătrâne și urâte”. Dându-și seama că lumea are încă o destulă doză de prostie care îi poate asigura un trai îmbelșugat, Temistocle a devenit escroc sentimental, considerând că „logodna este forma ideală a legăturii dintre bărbat și femeie pentru că este reciproc avantajoasă”.

Spre deosebire de ceilalți escroci care lucrează în stil rudimentar, Temistocle se consideră a fi un maestru al genului, „singurul care lucrează în stil european”. El și-a luat ca ajutor pe mai tânărul Alecu, pe care-l învață secretele „meseriei” și de care se folosește în unele situații, uitând uneori să-l plătească. Cei doi își aleg victimele din anunțurile de mică publicitate publicate în ziare sau dintre femeile întâlnite întâmplător în cursul peregrinărilor prin țară.

În vara anului 1971, Temistocle o acostează în tren pe Stela (Stela Popescu), o roșcată cu un copil, care era furioasă după ce-și surprinsese soțul (interpretat de Mircea Mureșan) cu o amantă. Ea vrea să divorțeze, iar escrocul se prezintă a fi avocat și o convinge să intenteze divorț. Ajunși la ea acasă, Temistocle o seduce și primește 3.000 de lei pentru plata taxei de timbru. Sosirea neașteptată acasă a soțului îi face pe cei doi escroci să fugă pe furiș, în timp ce roșcata se împacă cu partenerul de viață.

După o zi petrecută la domiciliul lor din București în care Temistocle nu a reușit să seducă o blondă (Ioana Bulcă) pe care o avea în vedere de mai mult timp și față de care avea complexe de inferioritate, cei doi pleacă cu trenul la Iași. „Maestrul” se întâlnește acolo cu Alice (Mariella Petrescu), tânăra soție a unui domn bătrân și ramolit (Fory Etterle), de la care obține 5.000 de lei - chipurile, pentru a-și scoate din vamă un automobil Citroen cumpărat de la Paris.

Următoarea călătorie o fac la Turnu Severin, unde Temistocle se duce s-o întâlnească pe Gina (Violeta Andrei), fata directorului adjunct al trustului de alimentație publică (Nucu Păunescu). El o găsește acolo cu un amant, pe care-l tunde chilug și-l dă afară din casă. De la tatăl fetei obține 20.000 de lei pretinzând că o să plătească ultima rată de la vila aflată pe malul mării.

Ajunși la București, Temistocle află că blonda a plecat la mare și vrea să se ducă și el acolo, dar întâlnirea în gară a Suzanei Pitulice (Maria Voluntaru) și a fraților ei pe care-i escrocase anterior îl determină să ia un tren ce mergea la munte. Cei doi escroci o abordează pe Mimi (Vasilica Tastaman) pe peronul gării din Poiana Țapului, folosind textele din scheciul Tanța și Costel. Temistocle o cere în căsătorie și obține 5.000 de lei pentru a-l aduce să cânte la nuntă pe Gianni Morandi. Părinții fetei (interpretați de Ștefan Mihăilescu-Brăila și Nineta Gusti) îl recunosc pentru că escrocul se logodise cu 2-3 ani în urmă cu o altă fată din Brașov. Ei nu sunt dispuși să-l lase să fugă, pentru că Mimi era „rea de muscă” și avea deja un copil din flori. În timpul drumului cu trenul spre București pentru a face cumpărături de nuntă, Alecu și Temistocle scapă pentru un moment de sub atenția părinților fetei și sar din trenul aflat în mers.

Lovindu-se în timpul săriturii din tren, cei doi sunt găzduiți câteva zile la o fermă de vaci. Temistocle o seduce pe doctorița veterinară Mary (Margareta Krauss Silvestrini); fata găsește jurnalul lui sentimental și-l citește, dar escrocul îi spune că scrie în timpul liber un roman de dragoste. Plecați de la fermă, cei doi escroci sunt văzuți de rudele lui Mimi care îi așteptau în gara din Breaza; după o urmărire pe câmp, ei sunt bătuți și li se iau toți banii. Temistocle și Alecu ajung la mare, unde învățăcelul o escrochează de 10.000 de lei pe Lăcrămioara (Draga Olteanu Matei), o văduvă de marinar care câștigase la pronosport.

Aflați în barul Potcoava de Aur, cei doi escroci sunt observați și prinși de frații Suzanei Pitulice. Temistocle este duc cu forța la Oficiul Stării Civile, unde este silit să se căsătorească cu Suzana Pitulice. După oficierea căsătoriei, cei doi fug și sunt luați de o mașină în care se afla un individ cu ochelari fumurii și cu baston (interpretat de însuși Geo Saizescu), care i-a urmărit peste tot. Profitând de un moment de neatenție al celor doi, individul le pune cătușele, dezvăluind că este ofițer de miliție. La volanul mașinii se afla blonda pe care Temistocle o curta intens...

Scenariul filmului a fost scris de prozatorul Ion Băieșu, în colaborare cu regizorul Geo Saizescu. Ion Băieșu era autorul cupletului umoristic cu Tanța și Costel (1967), în care rolurile celor doi protagoniști au fost interpretate de Coca Andronescu și Octavian Cotescu. El a pornit de la modelul abordării folosit în cupletul umoristic sus-menționat, schimbând identitatea personajelor și peisajul și preluând tema logodnicu1ui de profesie, la modă în acea vreme (pe scenele de teatru se juca în acea perioadă o piesă cehă cu acest subiect).

Pe lângă actorii profesioniști în film apar și trei regizori: Geo Saizescu, Mircea Mureșan și Gheorghe Naghi, precum și compozitorul Temistocle Popa. Acest film a reprezentat și debutul ca actor în propriile filme al lui Geo Saizescu, care a devenit nelipsit din filmele sale ulterioare, purtând o serie de elemente distinctive: ochelarii fumurii, pălăria, umbrela, pipa sau trabucul.

De asemenea, în scena de la masa organizată în casa părinților lui Mimi, personajul interpretat de Vasilica Tastaman, apare și copilul Francesco Alessandro Bulcă, fiul actriței Ioana Bulcă și viitor medic chirurg la Spitalul clinic de urgență Floreasca.

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro