...Sunt mari artiști de care uităm prea ușor, deși ei continuă să joace! Actrița Teatrului Nottara, Anda Caropol (9 aprilie 1939) absolvit în anul 1960 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale, Bucureşti, specializarea Arta actorului, la clasa profesorului A. Pop Marţian. Sunt roluri interpretate de Anda Caropol care au rămas consemnate nu numai în rândurile cronicilor, ci şi în memoria colectivă a publicului. Jocul ei este filtrat de o sensibilitate uneori stranie, neobişnuită, dar de o mare forţă, gândirea dintr-o piesă de teatru căpătând prin interpretarea artistei ecou şi substanţă, hazul devine copios, iar ironia îşi marchează cu eleganţă teritoriul. Arta ei compoziţională modelează portrete pitoreşti, în culori tari şi pastă groasă, deopotrivă, excelând în meandrele dramei şi în luminile comediei.

A absolvit IATC, promoția 1960, la clasa profesorului A. Pop Marțian, fiind colegă cu Stela Popescu, Sebastian Papaiani, Rodica Popescu - Bitănescu. A jucat atât teatru cât și film. A strălucit pe scena Teatrului Nottara peste 50 de ani. În cinema a debutat în filmul „Cerul n-are gratii” din 1962 și a mai realizat multe alte roluri de diferite lungimi, între care cele din „Secretul lui Nemesis” și „Senatorul melcilor”. A fost soția marelui actor Ion Marinescu, în perioada 1981-1998.

La Studioul Casandra, în studenţie, a jucat în: "Orologiul Kremlinului" de Nikolai Pogodin, regia: Andrei Brădeanu şi Cristian Munteanu (1958); "Oameni de azi" de Lucia Demetrius, regia: Beate Fredanov (1959); "Nu-i totdeauna praznic" de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski, regia: A. Pop Marţian (1960); "Mica studentă" de Nikolai Pogodin, regia: A. Pop. Marţian (1960).

A fost repartizată la Naţionalul clujean, unde a fost distribuită în: "Poveste din Irkutsk" de Aleksei Nicolaevici Arbuzov, regia: Cornel Todea (1960); "Neamurile" de Teofil Busecan, regia: George Gherasim (1961); "Întoarcerea" de Mihai Beniuc, regia: Călin P. Florian (1961).
Din anul 1964, Anda Caropol începe să apară pe afişele Teatrului Nottara: "Sonet pentru o păpuşă" de Sergiu Fărcăşan, regia: Lucian Giurchescu (1964); "Au fost odată două orfeline" de Adolphe Philippe d`Ennery, regia: Sanda Manu (1966); "Henric al IV-lea" de Luigi Pirandello, regia: Lucian Giurchescu (1966); "Patimi" de Paul Everac, regia: Sorana Coroamă-Stanca (1967); "Petru Rareş" de Horia Lovinescu, regia: Sorana Coroamă-Stanca (1967).

De-a lungul celor peste 50 de ani de teatru petrecuţi pe scena Teatrului Nottara, Anda Caropol a lucrat cu regizori importanţi la spectacole memorabile pentru istoria artei teatrale de la noi. Amintim câteva dintre aceste roluri: "O casă onorabilă" de Horia Lovinescu, regia: Lucian Giurchescu (1968); "O lună la ţară" de Ivan Sergheevici Turgheniev, regia: George Rafael (1970); "Bărbaţi fără neveste" de Neil Simon, regia: George Rafael (1970); "Şi eu am fost în Arcadia" de Horia Lovinescu, regia: Dan Nasta (1971); "Bună seara, Domnule Wilde!", după Oscar Wilde, adaptare de Eugen Mirea, regia: Alexandru Bocăneţ (1971); "Hamlet" de William Shakespeare, regia: Dinu Cernescu (1974); "Ultima oră" de Mihail Sebastian, regia: Valeriu Moisescu (1975); "Noi, subsemnaţii" de Alexandr Ghelman, regia: Dan Micu (1980); "Henric al IV-lea" de Luigi Pirandello, regia: Dominic Dembinski (1990); "Revizorul" de N.V. Gogol, regia: Mircea Cornişteanu (1995); "Căsătoria" de N.V. Gogol, regia: Gavriil Pinte (1998); "Orfanul Zhao" de Ji Jun Xiang, regia: Alexandru Dabija (1998); "Titanic vals" de Tudor Muşatescu, regia: Dinu Cernescu (2002); "Sărbători fericite" de Jean Poiret, regia: Dinu Cernescu (2002); "Travestiuri" de Tom Stoppard, regia: Dan Vasile (2003); "Pădurea" de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski, regia: Tudor Mărăscu (2005); "Billy Şchiopul" de Martin McDonagh, regia: Vlad Massaci (2005); "Hangiţa" de Carlo Goldoni, regia: Tino Geirun (2005).

„Destinul meu se contopește cu cel al Teatrului „Nottara“, pe care l-am slujit cu evlavie și fidelitate mai bine de 50 de ani. Lecția demnității și a umilinței față de meserie am învățat-o de la mari profesori ai școlii noastre de teatru. Am terminat în 1960 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale“ Bucureşti, specializarea Arta actorului, la clasa profesorului A. Pop Marţian, care cu adevărat vă spun… era un mare domn, un profesor sever, exigent, neiertător, dar în același timp sensibil, creativ, cu mult umor, dacă știai să-l citești. Avea un respect față de valorile reale și detesta diletantismul cu pretenții. Am avut și o pleiadă de asistenți care mai de care: Ion Coja, Mihai Berechet, Horia Popescu, Cornel Dodea. Despre colegii mei ce să mai vorbim: Stela Popescu, Rodica Popescu, Sebastian Papaiani, Dorel Varga și ceilalți. După 1960 am fost repartizată la Cluj. Nu știu dacă am făcut bine sau rău, dar după un an am dat concurs la noul teatru înființat în București, „Barbu Delavrancea“, apoi a urmat concursul de la „Nottara“, unde, fără întrerupere, sunt din 1964. Dorința de a fi pe scenă a fost mai mare decât micile regrete strânse în timp față de rolurile pe care nu le-am primit. Iubesc teatrul! Iubesc publicul! Nu puteai să nu dorești să fii într-un teatru condus de doi mari domni: Horia Lovinescu și secretarul literar Alecu Paleologu. După părerea mea, am tot ce i-ar trebui unui actor, dacă vrea să reușească. Sunt timidă, tăcută și de o modestie exagerată. Sunt proastă de bună ce sunt. În schimb sunt muncitoare, perseverentă. Nu mi-am propus să reușesc. Muncesc cu pasiune și dăruire, fără să mă gândesc sau să aștept de undeva o recompensă. Nu m-am luptat pentru vreun rol. Nu m-am bătut să-l obțin. Rolurile au venit ele la mine”, mărturisea actrița într-un interviu din 2017 pentru Cotidianul.ro.

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro