Ce personaj memorabil! Coca Andronescu (3 iulie 1932, Pătârlagele, Buzău – 5 august 1998, București) a fost o simpatică actriță de film, radio, televiziune, scenă și voce, care a făcut parte din trupa Teatrului Național din București. A urmat studii teatrale de actorie la Institutul de Teatru din Cluj-Napoca, promoția 1953. În anii 1970 a jucat într-un miniserial de televiziune de mare succes la public și la critică, care a fost difuzat de Televiziunea Română, și în care a interpretat în duet cu Octavian Cotescu memorabilul cuplu de personaje Tanța și Costel din Lehliu Gară, așa cum au fost ele creionate de marele umorist Ion Băieșu. Desigur, mulţi îşi amintesc de întâlnirea din gara Medgidia, dintre Tanța și Costel. După ce au consumat mici și au băut bere, au și decis să se căsătorească. Dialogul dintre ei era încărcat intenţionat cu greşeli gramaticale, însă pleonasmele dădeau farmecul aparte al mini-seriei.

În viața de zi cu zi, soțul ei a fost un alt actor. Andrei Bursaci (1923, Cluj) a absolvit Institutul de Teatru „Szentgyörgyi István” din Cluj, în 1953. A fost repartizat la Teatrul de Stat din Baia Mare,apoi s-a mutat la Teatrul din Oradea în 1956. Actor la Teatrul din Ploiești, din 1960, apoi la Teatrul Nottara din București. Este, probabil, cel mai cunoscut pentru rolurile sale din filme ca Cu mâinile curate (1972), Un comisar acuză (1974) sau Secretul lui Nemesis (1987). A fost căsătorit cu actrița Coca Andronescu (de care a divorțat în 1956) și, apoi, cu actrița Cristina Tacoi. Este tatăl scriitorului Cătălin Bursaci (dispărut la vârsta de 18 ani).

La debut, Coca Andronescu se remarca prin rolul episodic (O elevă) în „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, montare de referință a lui Sică Alexandrescu, din 1956. În 1957 interpretează rolul Pyrrhei din „Ovidiu” de V. Alecsandri. La sfârșitul anului 1958 joacă în „Minunata pantofăreasă” de Federico García Lorca făcând din rolul Pantofăresei o creație memorabilă, în compania lui Mihai Fotino, pentru ca în 1959 Sică Alexandrescu, să-i încredințeze rolul Mirandolinei din „Hangița” de Goldoni, creație de asemenea excepțională a actriței. Aceste creații au impus-o ca actriță de comedie cu un simț special al construcției și al efectului artistic, temperamentală, seducătoare, spontană, uneori imprevizibilă.

În anul 1957 sustine un concurs in capitala, in urma careia devine actrita a Teatrului National din capitala, unde are inca o data ocazia sa se afirme si sa cucereasca publicul cu talentul sau. Sub conducerea lui Zaharia Stancu, ea are onoarea sa joace in foarte multe spectacole, interpretand roluri in piese precum “Steaua fara nume”, “Imblanzirea Scorpiei”, “Fiicele”, “Gaitele” sau “Caruta cu paiate”. Incepand cu anul 1957 este de nelipsit de pe scena Teatrului National,

Coca Andronescu are o bogată filmografie, începând cu varianta TV a celebrului spectacol al lui Sică Alexandrescu, „Bădăranii” de Carlo Goldoni (1960), în care îi avea ca parteneri pe Marcel Anghelescu, Radu Beligan, George Calboreanu, Alexandru Giugaru, Constantin Rauțchi, Carmen Stănescu, Vasilica Tastaman și Grigore Vasiliu-Birlic, continuând cu „Titanic Vals” (în care interpreta rolul Sarmisegetuzei), „Balul de sâmbătă seara” (1968), „Zile de vară” (1968), „Așteptarea” (1970), „Comedie fantastică” (1975), „Singurătatea florilor” (1975), „Serenadă pentru etajul XII” (1976), „Eu, tu și Ovidiu” (1977), „Tufă de Veneția” (1977), „Expresul de Buftea” (1978), „Alo, aterizează străbunica!” (1981), „Cine iubește și lasă” (1982), „Hangița” (1983, teatru TV), „Mușchetarii în vacanță” (1984), „Masca de argint” (1985), „Cuibul de viespi” (după „Gaițele de Al. Kirițescu, 1986 - rolul Colettei Duduleanu), „În fiecare zi mi-e dor de tine” (1987), „Recital în grădina cu pitici” (1987), „Moartea unui artist” (1989).

Aurel Storin afirma: „Sclipire de-o secundă, spirit neastâmpărat, această actriţă spumoasă ca o şampanie traversa scena într-o fluturare de voie bună. Ea contamina atmosfera din jur, stârnea parcă o stare specială de veselie și de mișcare euforică a moleculelor de aer care-i înveleau cuvintele și mișcarea... Totul în jurul ei slujea într-un fel clipa de tainică minune a râsului spontan când noi toți – oameni serioși, cu mustăți și cu probleme – ne aflam, în întregime și necondiționat, la dispoziția unei mari actrițe de comedie."

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro