Actrița Sanda Toma, care în această toamnă a împlinit venerabila vârstă de 88 de ani, s-a născut în București, pe 27 octombrie 1934. |Din nefericire, tocmai am pierdut-o!.... Urmează școala maicilor catolice de pe strada Pitar Moș, până în 1948, când are loc reforma învățământului, apoi Liceul „Gheorghe Lazăr”. Absolvă Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică "Ion Luca Caragiale" din București, în cadrul Generației de Aur, apoi este repartizată la Teatrul Național din Craiova (1956-1961), apoi se transferă la Teatrul de Comedie, unde va rămâne cea mai mare parte a carierei (1961-1994), pentru ca până la pensionare, în 2008, să joace la Teatrul Național din București. A fost căsătorită de două ori, cu actorii Dan Damian (asistentul lui Radu Beligan la IATC) și Mihai Pălădescu, dar nu a avut copii cu niciunul dintre ei.

A lucrat cu mariiregizori ca David Esrig, Lucian Giurchescu, Radu Penciulescu, Alexandru Tocilescu, Valeriu Moisescu sau Moni Ghelerter, care au știut să o pună în valoare în piese de autori clasici și contemporani, de la Shakespeare, Goldoni și Moliere la Caragiale și Thornton Wilder sau Iosif Naghiu și Matei Vișniec. A apărut și în sute de emisiuni de divertisment.  A lucrat mult în televiziune, adesea alături de Ștefan Tapalagă, prezentțnd emisiunile „Magazin 111", „Post Meridian", „Zig-Zag" și „Album Duminical",Filmografia ei numără zeci de roluri de la cel din „Bădăranii” (1960) la cel din „Crucea de Piatră” (1994). A fost laureata Premiului UNITER pentru întreaga activitate artistică, în 2002.

Când era tânără, era o ființă firavă, agilă însă ca un titirez, iar Radu Beligan o alinta „Sănduțule”. S-a remarcat încă de la primul rol în film, Lucietta, din pelicula „Bădăranii”, în 1960. Avea 26 de ani și juca alături de mari vedete, Carmen Stănescu și Grigore Vasiliu-Birlic, în regia genialului Sică Alexandrescu. Era micuță de statură, cu ochi luminoși, cu un păr strălucitor. Vorbea cu repeziciune, dar cu o dicție perfectă. A ajuns printr-o anume conjunctură la Institutul de Teatru, la începutul anilor ’50, la Institutul de Teatru,după ce s-a împrietenit cu câţiva tineri care au sfătuit-o să dea la Actorie. N-avea nimic de pierdut, pentru că examenele se dădeau înaintea celor de la alte facultăţi. Aşa a ajuns Sanda Toma, mai mult dintr-o toană, în 1951 în faţa comisiei, cu poezia lui Mihai Eminescu „Lacul” şi o poezie politică. Și, deși nu miza deloc pe asta, a fost admisă!

Ar putea părea o joacă, un capriciu, însă, în realitate a fost mult mai complicată, chiar cu unele accente dramatice. S-a născut în 1934, când vremurile erau tulburate de iminența unui războiul mondial. A rămas orfană de mamă la vârsta de cinci luni, fiind crescută de sora mamei. La 4 aprilie 1944, copil fiind, a fost silită să se refugieze din casa în care locuia şi care avea să fie distrusă în scurt timp de bombardament. Apoi a stat o vreme în refugiu, în preajma Bucureştiului, la Ciocăneşti, împreună cu mătuşa ei. Până la 13 ani a învăţat la călugărițe, Institutul Sfânta Maria din Pitar Moş. A vrut să devină geolog, dar provenind din familie mic-burgheză nu a fost primită. A dat examen la Politehnică, dar nu a intrat. Visul ei de a colinda munții s-a spulberat. La 16 ani jumatate, nu știa încotro s-o apuce. A fost trimisă „obligatoriu” la Facultatea de construcții de mașini agricole, dar a rezistat doar câteva săptămâni în acest mediu care îi era total străin. Tatăl se recăsătorise între timp, avea familia lui și nu mai putea să o întrețină. Trebuia neaparat să intre la o facultate, dacă nu voia să ajungă o mică funcționară. A șa a ajuns să dea la Teatru! Avea să absolve Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1956, la clasa profesorilor Nicolae Băltăţeanu şi Beate Fredanov, cu un rol în piesa Bărbierul din Sevilla, pusă în scenă de Vlad Mugur. După un stagiu de câțiva ani la Teatrul din Craiova, s-a întors la Bucureşti, jucând cu mare succes pe scenele Teatrului Naţional şi Teatrului de Comedie.

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro