Editura Integral (director Costel Postolache) a scos pe piață, cu ocazia Crăciunul din 2020, cartea mea intitulată Monica Lovinescu – Tezaurul secret, pe care a lansat-o în premieră cu prilejul Zilei Naționale a Culturii și Zilei poetului național Mihai Eminescu. 15 ianuarie 2021.
(Simbolurile sunt o prana sufletească. Crăciunul cu o carte nouă! Crăciunul înseamnă Nașterea Mântuitorului și renașterea omului. Modelul spiritual și Modelul cultural - literar - moral - civic conferă rezistență în această lume deplorabilă).
Ziua Culturii Naționale este un bun prilej de meditație, mai ales în timpurile pandemice și pandemiocratice pe care le trăim.
Percepția cea mai onorabilă asupra identității culturale și a culturii naționale ține mai ales de capacitatea de a simți și analiza prin filtrul spiritului critic. Monica Lovinescu a fost un magistral orchestrator al energiilor critice, rămânând unul dintre cei ce au resuscitat și înălțat cultura românească.
Se cuvin calde mulțumiri Editurii Integral pentru deschiderea față de recuperările valorilor autentice (și) prin această carte, cu mesaj statornic pentru cei ce prețuiesc Cultura Națională! Editura Integral, dar și rețelele de librării Cărturești și Mihai Eminescu, precum și Librăria Mihail Sadoveanu (Str. Edgar Quinet, București, lângă Universitate), distribuie cartea oriunde în România și în lume.
Motoul cărții: “Dacă Regina Maria a inspirat și ctitorit România Mare, Monica Lovinescu a însuflețit și apărat România Liberă. Aceste două simboluri feminine sunt arhetipurile curajului, inteligenței, forței și sacrificiului ce au salvat Patria”. (Angela Furtună – Fantomele Generalului)
Am ales ca Anul meu 2021 să stea, din punct de vedere spiritual, sub învățăturile din Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, dar și, pe tărâm laic, sub semnul modelului critic și civic numit Monica Lovinescu. Lumea s-a stricat: e nevoie din nou de bastionul conștiințelor curate, care mențin aprinsă lumina și carviziunea.
“Din anul 1951 și până în 1974, Monica Lovinescu colaborează la Radio Paris, la emisiunea în limba română a Radiodifuziunii Franceze, precum și la redacția centrală a emisiunilor pentru Europa răsăriteană. Începând din 1962, activează la Radio Europa Liberă, cu peste o mie cinci sute de cronici și comentarii de-a lungul timpului. Două au fost memorabilele ei emisiuni săptămânale: Teze și Antiteze la Paris și Actualitatea culturală românească. Astfel, pe calea undelor radio și în plin Război Rece, Monica Lovinescu raporta mereu societatea românească la fenomenul european și universal, iar timp de aproape trei decenii avea să constituie un bastion necenzurat al adevărului și al spiritului academic, ce alimenta publicul românesc cu informații din Lumea Liberă. Aceste emisiuni au jucat un rol fundamental în formarea spiritului critic și democratic din România. Specifică a fost, în acest sens, reacția imediată și directă – menținând statornic o perspectivă înalt-normativă –, pe care Monica Lovinescu o iniția la Radio Europa Liberă, față de cele mai recente evenimente ce aveau loc în țară, în mediul intelectual, politic, artistic și literar. Se poate spune că spiritul critic liber, ca și politologia românească post-decembristă, s-au născut printr-o cale aproape transcendentală, odată cu emisiunile M.L. la Radio Europa Liberă, prin lucrările ei notabile, ca stil și scriitură, ca vocație etică și ca eleganță hermeneutică. Critica dictaturii și a totalitarismului nu mai era făcută în stilul pseudo-nonconformist practicat în țară, ci în direcția apărării cu orice preț a premizelor libertății din societatea ispitelor utopic-totalitare, având ca metodologie obligatorie suprimarea cenzurii, dar și ideea datoriei intelectualilor critici de a adopta un cod etic care să contracareze spiritul totalitar constituit prin nimicirea ființei morale. Întâlnindu-se în mod fericit cu gândirea unor filosofi precum Karl Jaspers, Jeanne Hersch, Hannah Arendt, Raymon Aron și Albert Camus, ideile Monicăi Lovinescu modelau vocația intelectualului de a-și ridica vocea împotriva Răului, de a se autodesacraliza prin împotrivire față de regimurile logocratice, renunțând la orice ideologie optimistă a salvării; aceste contribuții au întregit în mod fericit direcția camusiană din gândirea politică și morală românească și europeană. Monica Lovinescu preia și dezvoltă, de la Timothy Garton Ash – care la rândul său le preluase de la scriitorul britanic Ferdinand Mount –, conceptele de asimetrie a indulgenței și de est-etică, cu ajutorul cărora va construi, alături de alți filosofi , critici și literați (între care Arthur Koestler, Boris Souvarine, Alain Besançon sau François Furet), curentul de demistifi - care a comunismului din Est, inclusiv pe paradigma sa literară și critică”. (Angela Furtună, Monica Lovinescu: Dictionnaire encyclopédique des penseurs d’Europe centrale et orientale (Pologne, Hongrie, République tchèque, Slovaquie, Slovénie, Roumanie, Bulgarie, Balkans, États baltes) depuis 1945 – Paris). ***
Angela Furtună
Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro (Simbolurile sunt o prana sufletească. Crăciunul cu o carte nouă! Crăciunul înseamnă Nașterea Mântuitorului și renașterea omului. Modelul spiritual și Modelul cultural - literar - moral - civic conferă rezistență în această lume deplorabilă).
Ziua Culturii Naționale este un bun prilej de meditație, mai ales în timpurile pandemice și pandemiocratice pe care le trăim.
Percepția cea mai onorabilă asupra identității culturale și a culturii naționale ține mai ales de capacitatea de a simți și analiza prin filtrul spiritului critic. Monica Lovinescu a fost un magistral orchestrator al energiilor critice, rămânând unul dintre cei ce au resuscitat și înălțat cultura românească.
Se cuvin calde mulțumiri Editurii Integral pentru deschiderea față de recuperările valorilor autentice (și) prin această carte, cu mesaj statornic pentru cei ce prețuiesc Cultura Națională! Editura Integral, dar și rețelele de librării Cărturești și Mihai Eminescu, precum și Librăria Mihail Sadoveanu (Str. Edgar Quinet, București, lângă Universitate), distribuie cartea oriunde în România și în lume.
Motoul cărții: “Dacă Regina Maria a inspirat și ctitorit România Mare, Monica Lovinescu a însuflețit și apărat România Liberă. Aceste două simboluri feminine sunt arhetipurile curajului, inteligenței, forței și sacrificiului ce au salvat Patria”. (Angela Furtună – Fantomele Generalului)
Am ales ca Anul meu 2021 să stea, din punct de vedere spiritual, sub învățăturile din Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, dar și, pe tărâm laic, sub semnul modelului critic și civic numit Monica Lovinescu. Lumea s-a stricat: e nevoie din nou de bastionul conștiințelor curate, care mențin aprinsă lumina și carviziunea.
“Din anul 1951 și până în 1974, Monica Lovinescu colaborează la Radio Paris, la emisiunea în limba română a Radiodifuziunii Franceze, precum și la redacția centrală a emisiunilor pentru Europa răsăriteană. Începând din 1962, activează la Radio Europa Liberă, cu peste o mie cinci sute de cronici și comentarii de-a lungul timpului. Două au fost memorabilele ei emisiuni săptămânale: Teze și Antiteze la Paris și Actualitatea culturală românească. Astfel, pe calea undelor radio și în plin Război Rece, Monica Lovinescu raporta mereu societatea românească la fenomenul european și universal, iar timp de aproape trei decenii avea să constituie un bastion necenzurat al adevărului și al spiritului academic, ce alimenta publicul românesc cu informații din Lumea Liberă. Aceste emisiuni au jucat un rol fundamental în formarea spiritului critic și democratic din România. Specifică a fost, în acest sens, reacția imediată și directă – menținând statornic o perspectivă înalt-normativă –, pe care Monica Lovinescu o iniția la Radio Europa Liberă, față de cele mai recente evenimente ce aveau loc în țară, în mediul intelectual, politic, artistic și literar. Se poate spune că spiritul critic liber, ca și politologia românească post-decembristă, s-au născut printr-o cale aproape transcendentală, odată cu emisiunile M.L. la Radio Europa Liberă, prin lucrările ei notabile, ca stil și scriitură, ca vocație etică și ca eleganță hermeneutică. Critica dictaturii și a totalitarismului nu mai era făcută în stilul pseudo-nonconformist practicat în țară, ci în direcția apărării cu orice preț a premizelor libertății din societatea ispitelor utopic-totalitare, având ca metodologie obligatorie suprimarea cenzurii, dar și ideea datoriei intelectualilor critici de a adopta un cod etic care să contracareze spiritul totalitar constituit prin nimicirea ființei morale. Întâlnindu-se în mod fericit cu gândirea unor filosofi precum Karl Jaspers, Jeanne Hersch, Hannah Arendt, Raymon Aron și Albert Camus, ideile Monicăi Lovinescu modelau vocația intelectualului de a-și ridica vocea împotriva Răului, de a se autodesacraliza prin împotrivire față de regimurile logocratice, renunțând la orice ideologie optimistă a salvării; aceste contribuții au întregit în mod fericit direcția camusiană din gândirea politică și morală românească și europeană. Monica Lovinescu preia și dezvoltă, de la Timothy Garton Ash – care la rândul său le preluase de la scriitorul britanic Ferdinand Mount –, conceptele de asimetrie a indulgenței și de est-etică, cu ajutorul cărora va construi, alături de alți filosofi , critici și literați (între care Arthur Koestler, Boris Souvarine, Alain Besançon sau François Furet), curentul de demistifi - care a comunismului din Est, inclusiv pe paradigma sa literară și critică”. (Angela Furtună, Monica Lovinescu: Dictionnaire encyclopédique des penseurs d’Europe centrale et orientale (Pologne, Hongrie, République tchèque, Slovaquie, Slovénie, Roumanie, Bulgarie, Balkans, États baltes) depuis 1945 – Paris). ***
Angela Furtună