Îmi ceri, Iubite,
Să-ţi dăruiesc această noapte,
Când povara teilor îşi odihneşte poemul
Cum sărutul tău pe trupul meu.

Ce maiestos se poartă
Blândul abia răsărit de lună,
În noaptea cucernic înmiresmată!

Tu să mă ierţi, Iubite,
Dar nu ştiu să-ţi dăruiesc
Mult ceruta noapte.

Nopţi de rai lumesc
Aş fi vrut să-ţi zidesc,
Din mâini de şoapte!

Drumeţ,
Îmi vei pleca, dară,
Cu-ntâiul surâs de lună,
Iar teii, ce ne-au odihnit iubirea,
Nu vor mai şti cum să-mi aline
Dorul de cele ce-au fost.
Ah, ştiu, prea bine ştiu,
De undeva, de foarte departe, departe,
Te cheamă-n noapte îndepărtate şoapte
De
Alt timp.

Bucureşti, 31 Florar, 2018

Ilustraţie: „Amintire” de Octav Drăgan, Vama Veche.
© Octav Drăgan

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro