Nouri grei
Se prăvăleau prin ceruri,
Cu fericirea vetrei mele,
Într-o zi de miercuri.

Un păianjen grăbit
Zid se-ncumeta să-nchidă
Visu-mi nelămurit.

Deodată, în carul alegoric,
În suava seară de mai,
În chiar aceeaşi zi de miercuri,
Destin se-ntruchipă homeric
Din poieni de întuneric.

La
Ceas de haină despărţire,
Mitul, cu zâmbet chibzuit,
Pe gura-mi lacrimă a potrivit
Sărutu-i vinovat de fericire,
Spulberând în noaptea cenuşie
Negura
Zilei de Miercuri
...
În timp, într-o altă Zi de Miercuri,
Întâiul scâncet
Al pruncului meu.

Piteşti, 18 Florar 2018
(Din „Levantine cu Flori de tei”, în manuscris)
Ilustraţie: autoarea

Este permisă reproducerea pe alte website-uri a unor scurte fragmente din articolele publicate pe Comentator.ro, în limita a maxim 500 de caractere, numai cu specificarea obligatorie a sursei informațiilor preluate, cu link către pagina sursă. Comentator.ro reprezintă un canal media de comunicare neutru, care nu intervine în conținutul articolelor publicate pe site. Opiniile, creațiile și materialele de orice natură realizate de autori, intră în responsabilitatea totală a autorilor care le semnează. În cazul în care considerați că un anumit conținut trebuie analizat, sau nu ar trebui să fie publicat, vă rugăm să ne semnalați situația la office@comentator.ro