Numai la cârciumă, la Moș Sofronie, se găsea adevărata plachie de crap. De câte ori Ionescu-Johnson, comandorul de pe Regele Carol I, se strecura pe uliciorele portului spre multele-i îndatoriri, poposea la prânz la Moș Sofronie, la taverna fără nume.
De cu dimineață, cambuza stabilimentului se garnisea pentru plachie:
un crap din Dunăre de 2 kilograme
2 kilograme ceapă uscată
3 căpățâni de usturoi
500 gram roșii coapte
200 mililitri untdelemn de măsline extravergin
200 mililitri vin roșu de Niculițel
300 mililitri zeamă de pește, de la ciorba de aseară
10 grame piper negru (Piper nigrum) - jumătate boabe, jumătate pisat
10 grame dafin frunze (Laurus nobilis)
5 grame cimbru (Satureja hortensis)
50 grame oțet aromat din vin
20 grame sare de mare
o legătură de pătrunjel
Crapul se curăță de solzi, își leapădă mațele și urechile, se spală, se taie în bucăți, de obiceiu 6 și se prăjește în untdelemn. Se dă la o parte. Acum, în jumătatea de untdelemn rămasă, se prăjește ceapa tăiată în rondele mari, se toarnă și usturoiul mărunțit.
Când ceapa s-a înmuiat, se stige cu zeama roșiilor stoarse și trecute prin sită. Se toarnă Niculițelul și supa de anțărț.
Este rândul piperului, dafinului, cimbrului și oțetului. Se amestecă încet, cu lingura de lemn. Fiertura obținută se varsă peste bucățile de pește, în tava pregătită pentru cuptor, desigur, întâi unsă.
Se taie roșiile rămase în bucăți și se așează pe deasupra.